Elemente de cultura tradicionala

  In pofida existentei timp de mai mult timp de un veac si jumatate a ocupatiei tariste si sovietice satele basarabene au fost in masura sa pastreze cu pietate valorile spirituale romanesti.Cu toate ca traditiile stramosesti au fost interzise de autoritatile sovietice,taranii basarabeni au respectat cu strictete mostenirea culturala,au mers la biserica,iar daca aceasta era inchisa,se indreptau pentru a face un botez sau o cununie insatele din apopiere.

  Nasterea este unul dintre cele nai semnificative momente din familie.Acest eveniment este anticipat de urmatoarele superstitii:ca sa nu se nasca copil cu parul cret viitoarea mama nu trebuie sa stringa surucele;daca viitoarea ama maninca fructe gemene va naste gemeni;se interzice de a apuca de pe copaci fucte fara voia stapinului,iar in cazul in care acesta a obsevat-o nu trebuie sa ascunda fructele in sin,deoarece vor ramine pete pe corpul copilului;se interzice de a speria ciinii sau alte animale,deoarece va naste copilul paros;nu este bine daca se divulga data nasteri deoarece procesul va decurge greu;etc.

  Dupa nasterea copilului tinara mama nu are voie sa iasa din gradina pina preotul nu ii citeste molitva la biserica.La botez copilul este dus de catre nanasa de cununie a parintilor nou-nascutului.Copilul este inminat mamei abia dupa intoarcerea de la botez,de fata cu toate cumatrele care au botezat coplul.La botez fiecare este datoare sa aiba cu ea crijma,adica un scutec,o luminare si citeva fire de busuioc.Pentru ca copilul sa nu fie deocheat i se leaga o panglica sau un fir de culoare roshie la mina,iar la git i se agata o cruciulita.

 Craciunul si Sfintul Vasile(Anul nou,stil vechi) sunt 2 sarbatori religioase,respectate cu strictete de catre locuitorii satului Drochia,pina nu demult interzise de regimul sovietic.In pofida acestui fapt droshienii au pastrat obiceiul colindului si haitului.Spre regret,s-au pastrat putine colinde si obiceiuri de Craciun.In ultimul timp a aparut  un specrtu mai variat de colinde.

  Fetelor le era interzis sa umble cu colindul sau cu haitul,iar in prezent aceste restrictii nu mai au valoare. Actualment tineretul umbla de Sfintul Vasile cu Malanca.Adoua zi a sarbatorii de Sfintu Vasile copii si cei maturi umbla cu semanatul. 

Pastele Se sabatoreste ca in toate satele de credinta crestine ortodoxa.Femeile pregatesc bucate traditionale, incepind cu ziua de Joia Mare.Se coace pasca ,neaparat cu brinza de vaca scoapta,se vopsesc ouale in rosu.Unele gospodine prefera sa le vopseasca si in alte culori.Nu se prefera cozonacul,deoarece se considera ca acesta ar fi o traditie a tiganilor si ca nu se consuma mincarea sfintita dulce.Mielul este una din bucatele preferate in ziua Pastelui.

  Pastele blajinilor se face peste o saptamina,de obicei luni.Deoarece in sat sunt doua cimitire,in prima duminica dupa Paste preotul face rinduiala in cimitirul cel nou,iar luni in cel vechi.Joi inaintea Pastelui blajinilor,se face odine la morminte,se vopsesc crucile,se sadesc flori,se curata copacii.Gospodinele coc creste,adica un fel de colaci,longitudiali,avind capetele incrucisate.Pomenele se aseaza pe mormintele decedatilor ,ia pe urma se dau de sufletul mortilo.Sut prezente in mod obligatoriu ouale rosii.Dupa ce preotul face rincuiala,oamenii se aseaza si servesc din bucatele adusa si se cinsteste vin sau rachiu de sufletul celor adormiti.

Hramul Bisericii este Adormirea Maicii Domnului,caruia i se mai spune Sfinta Marie Mare si se sarbatoreste pe stil vechi la 28 august.Altadata acesta era o sarbatoare pentru oamenii credinciosi,care mergeau la biserica in aceasta zi deosabita pentru a se ruga si a se bucura de aceasta ocazie.In prezent,ulti drochieni nu cunosc semnificatia aecstei zile si o tansforma intr-o sarbatoare laica,cu bauturi si mincare.

  In trecut se asteptau oaspetii,neaparat din alte sate,cae veneau cu carutile,uneori pentru citeva zile.Daca vecinii nu au avut hramari,ii invitau pe cai vaniti la o casa din apropiere.Drochienii,la rindul lor,plecau si ei prin alte sate la sarbatorirea hramului bisericii ca Mindic,Suri,Chetrosu,Tarigrad,Ghizdita.Oamenii erau mai simpli si mai primitori.

  Sezatorile erau organizate de catre domnisoae,care se adunau o data cu venirea serii pentru a croseta, impleti,coase,toarce etc.Flacaii se adunau si ei in grupuri nu prea mari.Venind la sezatoare,acestia faceau seara mai vesela.

  De obicei,seara devreme intrau in casa flacaii mai tieri,cei mai batrini veneau mai tirziu.Aparuti la sezatoare,acestia ofensau pe cei tineri,care erau nevoiti sa paraseaca sezatoarea.La sfirsitul sezatorii fata-gospodina trebuia sa petreaca flacaii pina la poarta.

  In satul Drochia la saratori mari se practicau distractii ale tineretuluicare se numeau baluri.Manifestatile de acest tip,organizate la sarbatorile de iarna aveau loc in casa vreunui gospodar.Flacaii aveau gija de muzia,aducind un patefon.In timp ce toti tineii dansau,unul  diei ascutea acele patifonului,care se toceau destul de repede.Podelele,care erau unse  cu lut se presaeau cu saminta de cinepa,pentru a nu se ridica praful.Un  alt motiv era faptl ca in timpul dansului saminta era calcata si eitea un sunet,de la care dansatorii aveau placere.

  In ziua de Sfinta Marie,cind locuitorii satului sarbatoresc ziua hramului,balurile se jucau in curtile gospodarilor. Vara distractiile erau organizate de citiva flacai.Organizatorii balului erau considerati cei mai de frunte flacai ai satului.