Cartea "Satul Drochia:agini de istorie"de Igor Cereteu

Studiul monografic al uunor localitati rurale a constituit un deziderat impuns intelectualilor satului inca in prima jumatate a secolului al XX-lea.Cu multi ani in urma Nicolae Iorga scia:"Numai pe baza a sute de astfel de studii,se va putea face cindva mareata opera care va vadi tuturora cita originalitate cuprinde viata satului nostru".Desi,a fost scrisa cu multe decenii in urma aceasta idee pastreaza si astazi o deplina actualitate.
  Intentia de a elabora o istorie a satului Drochia a aparut cu mai multi ani in urma in rezultatul practicii de arhiva,unde pentru prima data am indentificat unele informatii referitoare la biserica  cu hramul Adormirii Maicii Domnului din aceasta localitate.Uterior au fost colectate documete,atit scrise cit si narative,care au contribuit in esentiala masura la completarea informatiilor referitoare la trecutul satului Drochia.In vara anului 1986 s-a recurs la o perigeza arheologica a imprejuimilor satului,cuntinuata si in anii umatori,unde au ost indentificate mai multe situri arheologice,incluse in aceasta lucare.Din cunostintele care dispunem si din marturiile oamenilor din sat s-a elaborat  un capitol,care trateaza microtoponemia satului,facindu-se referire la legendele,destul de sumare,referitoae la originea numelui localitatii.
  In Arhivele Statului Romi,filiala Iasi,am indentificat un document,in care sunt atestate pentru prima data mosiile Valea Drochiei,Aramenii i Mataseni,care ne-au oferit prilejul de a emite anumite ipoteze convingatoare privind aparitia satului Drochia.Deshi,documentul nu ofera date referitoare la hotarele acestor mosii ,iar din informatiile de care dispunem se crede ca Matasanii au fost patea integranta  a Vaii Drochia,se paote,totusi,de stabilit,cu unele rezeve,momentul aparitiei acestei localitati  situata in partea de sus a judetului Soroca,teitoriu care,potrivit informatiilor istorice oferite de Dimitre Cantemir in secolul al XVIII-lea,nu era populat din cauza lipsei de apa.Probabil,nu ste cazul de inclus aici si valea riului Cubolta,in bazinul caruia este situat acest sat,deoarece,inca in secolul al XVII-lea,sunt mentionate localitatile Mindic  si Sui,in preajma carora ulterior s-a constituit satul Drochia.....

Cuprinsul acestei carti:

• Introducere;
• Asezarea geografica.Microtoponiamia;
• Structurile arheologice;
• Primele mentiuni documentare.
• Evolutia satlui Drochia in secolul al XIX-lea inceputul secolului al XX-lea;
• Satul Drochia in perioada administratiei rominesti;
• Efectele instauraii regimului sovietic in localitate;
• Satul Drochia la etapa actuala;
• Biserica si parohia;
• Scoala si invatatura;
• Elemente de cultura traditionala;
• Concluzii;
• Anexe.

Aceasta carte a fost eliberata in in anul 2007.

Elemente de cultura tradicionala

  In pofida existentei timp de mai mult timp de un veac si jumatate a ocupatiei tariste si sovietice satele basarabene au fost in masura sa pastreze cu pietate valorile spirituale romanesti.Cu toate ca traditiile stramosesti au fost interzise de autoritatile sovietice,taranii basarabeni au respectat cu strictete mostenirea culturala,au mers la biserica,iar daca aceasta era inchisa,se indreptau pentru a face un botez sau o cununie insatele din apopiere.

  Nasterea este unul dintre cele nai semnificative momente din familie.Acest eveniment este anticipat de urmatoarele superstitii:ca sa nu se nasca copil cu parul cret viitoarea mama nu trebuie sa stringa surucele;daca viitoarea ama maninca fructe gemene va naste gemeni;se interzice de a apuca de pe copaci fucte fara voia stapinului,iar in cazul in care acesta a obsevat-o nu trebuie sa ascunda fructele in sin,deoarece vor ramine pete pe corpul copilului;se interzice de a speria ciinii sau alte animale,deoarece va naste copilul paros;nu este bine daca se divulga data nasteri deoarece procesul va decurge greu;etc.

  Dupa nasterea copilului tinara mama nu are voie sa iasa din gradina pina preotul nu ii citeste molitva la biserica.La botez copilul este dus de catre nanasa de cununie a parintilor nou-nascutului.Copilul este inminat mamei abia dupa intoarcerea de la botez,de fata cu toate cumatrele care au botezat coplul.La botez fiecare este datoare sa aiba cu ea crijma,adica un scutec,o luminare si citeva fire de busuioc.Pentru ca copilul sa nu fie deocheat i se leaga o panglica sau un fir de culoare roshie la mina,iar la git i se agata o cruciulita.

 Craciunul si Sfintul Vasile(Anul nou,stil vechi) sunt 2 sarbatori religioase,respectate cu strictete de catre locuitorii satului Drochia,pina nu demult interzise de regimul sovietic.In pofida acestui fapt droshienii au pastrat obiceiul colindului si haitului.Spre regret,s-au pastrat putine colinde si obiceiuri de Craciun.In ultimul timp a aparut  un specrtu mai variat de colinde.

  Fetelor le era interzis sa umble cu colindul sau cu haitul,iar in prezent aceste restrictii nu mai au valoare. Actualment tineretul umbla de Sfintul Vasile cu Malanca.Adoua zi a sarbatorii de Sfintu Vasile copii si cei maturi umbla cu semanatul. 

Pastele Se sabatoreste ca in toate satele de credinta crestine ortodoxa.Femeile pregatesc bucate traditionale, incepind cu ziua de Joia Mare.Se coace pasca ,neaparat cu brinza de vaca scoapta,se vopsesc ouale in rosu.Unele gospodine prefera sa le vopseasca si in alte culori.Nu se prefera cozonacul,deoarece se considera ca acesta ar fi o traditie a tiganilor si ca nu se consuma mincarea sfintita dulce.Mielul este una din bucatele preferate in ziua Pastelui.

  Pastele blajinilor se face peste o saptamina,de obicei luni.Deoarece in sat sunt doua cimitire,in prima duminica dupa Paste preotul face rinduiala in cimitirul cel nou,iar luni in cel vechi.Joi inaintea Pastelui blajinilor,se face odine la morminte,se vopsesc crucile,se sadesc flori,se curata copacii.Gospodinele coc creste,adica un fel de colaci,longitudiali,avind capetele incrucisate.Pomenele se aseaza pe mormintele decedatilor ,ia pe urma se dau de sufletul mortilo.Sut prezente in mod obligatoriu ouale rosii.Dupa ce preotul face rincuiala,oamenii se aseaza si servesc din bucatele adusa si se cinsteste vin sau rachiu de sufletul celor adormiti.

Hramul Bisericii este Adormirea Maicii Domnului,caruia i se mai spune Sfinta Marie Mare si se sarbatoreste pe stil vechi la 28 august.Altadata acesta era o sarbatoare pentru oamenii credinciosi,care mergeau la biserica in aceasta zi deosabita pentru a se ruga si a se bucura de aceasta ocazie.In prezent,ulti drochieni nu cunosc semnificatia aecstei zile si o tansforma intr-o sarbatoare laica,cu bauturi si mincare.

  In trecut se asteptau oaspetii,neaparat din alte sate,cae veneau cu carutile,uneori pentru citeva zile.Daca vecinii nu au avut hramari,ii invitau pe cai vaniti la o casa din apropiere.Drochienii,la rindul lor,plecau si ei prin alte sate la sarbatorirea hramului bisericii ca Mindic,Suri,Chetrosu,Tarigrad,Ghizdita.Oamenii erau mai simpli si mai primitori.

  Sezatorile erau organizate de catre domnisoae,care se adunau o data cu venirea serii pentru a croseta, impleti,coase,toarce etc.Flacaii se adunau si ei in grupuri nu prea mari.Venind la sezatoare,acestia faceau seara mai vesela.

  De obicei,seara devreme intrau in casa flacaii mai tieri,cei mai batrini veneau mai tirziu.Aparuti la sezatoare,acestia ofensau pe cei tineri,care erau nevoiti sa paraseaca sezatoarea.La sfirsitul sezatorii fata-gospodina trebuia sa petreaca flacaii pina la poarta.

  In satul Drochia la saratori mari se practicau distractii ale tineretuluicare se numeau baluri.Manifestatile de acest tip,organizate la sarbatorile de iarna aveau loc in casa vreunui gospodar.Flacaii aveau gija de muzia,aducind un patefon.In timp ce toti tineii dansau,unul  diei ascutea acele patifonului,care se toceau destul de repede.Podelele,care erau unse  cu lut se presaeau cu saminta de cinepa,pentru a nu se ridica praful.Un  alt motiv era faptl ca in timpul dansului saminta era calcata si eitea un sunet,de la care dansatorii aveau placere.

  In ziua de Sfinta Marie,cind locuitorii satului sarbatoresc ziua hramului,balurile se jucau in curtile gospodarilor. Vara distractiile erau organizate de citiva flacai.Organizatorii balului erau considerati cei mai de frunte flacai ai satului.

Asezarea geografica

  Satul Drochia la etapa actuala este o localitate mare,frumoasa,cu oameni gospodari.Este situat in nordul spatiului dintre Prut si Nistru,pe riul Cubolta,afluent al Rautului,la 12 km de statia de cale ferata Drochia.In partea de nord si est se invecineaza cu satul Mindic,la sud cu teritoriul satului Suri,iar la vest se margineste cu localitatea Fintinita(numele vechi Ghizdita).Conform traditiei,mostenite din batrini,aceasta localitate a preluat denumirea de la Valea Drochiei,mosie mentionata in documente in secolul al XVIII-lea,impreuna cu Matasanii si Aramenii.Potrivit unor cercetari facute la inceputul secolului al XX-lea de Zamfir Arbore,acest teritoriu facea parte din "judetul Soroca,si incepe din apropierea satului Ghizdita,la est de sat si merge spre est pina aproape de valea Cuboltei,care se deschide itre satele Drochia si Suri."

  Constatam ca in prezent exista doua localitati eponime:satul Drochia si oraselul Drochia.De cele mai multe ori cind se discuta despre aceste asezari se fac unele confuzii.Daca in ceea ce priveste originea satului Drochia situatia este clara,atunci  momentul aparitiei orasului cu acelasi nume este tratat confuz.

  Valea drochiei are laegatura sa istorica si nu exista temei de a fi negata,deoarece corespunde realitatii.Batrinii din sat afirma ca pe aceste locuri pina la mijlocul secolului  al XX-lea se intilnea,un numar mare de dropii-pasari cu un corp si talie mare,care ajung la 110-120 cm inaltime si greutatea de 8-14 kg,care se alimentau cu seminte,tuberculi de plante verzi,rime,rozatoare mici.Carnea lor era folosita in alimentatie.In prezent dropiile sunt pe cale de disparitie si nu se mai intilnesc pe aceste locuri.

  De-a lungul satului,din nord-vest spre sud est,curge riul Cubolta.Citeva decenii in urma riul alimenta cu apa gospodaria piscicola,care ulterior a fost defiintata la doleantele locuitorilor satului,deoarece acesta nu era subordonata autoritatilor satesti,si oamenii nu aveau nici o atributie la ea,in schimb servea ca loc de acumulare a gunoiului.Drochienii folosesc apa potabila din fintini,care sunt in numar mare in acest sat.Fintini sunt sapte si pe dealuile din afara localitatii,insa pentru teritoriile nepopulate sunt mai viabile izvoarele sapate si ingrijite de catre sateni.Una din cele mai vechi fintini se afla Peste balta,pe locul fostei livezi de meri,fiind sapata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de catre  Vasile Turcanu.Ulterior ea a apartinut lui Alexandrul Marcu,sotia caruia este nepoata lui Vasile Turcanu.